În timp ce o mare parte din Europa de Vest pune covorul roșu pentru Beijing, București adoptă o abordare mai dură.
România subliniază de ce China are o problemă în Europa de Est.
București a adoptat o atitudine mult mai îndrăzneață decât majoritatea țărilor din Europa de Vest, spunând nu Chinei. Nu numai că România a scos companiile chineze din sectoarele de bază precum energia nucleară și telecomunicațiile, dar luna trecută a transmis o mustrare diplomatică dură liderului chinez Xi Jinping când a refuzat să-și trimită președintele la un summit important, în ciuda persistentei presiuni diplomatice de la Beijing.
Xi a făcut din Europa de Est o prioritate strategică și încearcă să-și extindă influența în regiune, promițând investiții prin Inițiativa Centura și Drumul, un proiect gigantic de infrastructură pentru construirea unei autostrăzi pentru transport de marfă între Asia și Europa. Cu toate acestea, Beijing nu este preocuparea strategică nr. 1 din regiune. Țări precum România și națiunile baltice sunt mult mai preocupate de Rusia, iar prioritatea lor este de a-și afirma loialitatea față de NATO și Washington, pe care le consideră polițiștii regionali care contează cu adevărat.
Într-adevăr, dezgustul României față de agresiunea diplomatică a Chinei comuniste derivă parțial din amintirile despre modul în care Moscova sovietică a pus problema și despre modul în care Rusia încă o mai face. Un oficial politic român de nivel înalt, care urmărește îndeaproape relațiile cu Beijing, a spus: „Se pare că încearcă să ne impună propriul model... chinezii au arătat același comportament agresiv ca și Rusia”.
Vicepremierul Dan Barna a declarat pentru POLITICO că pilonii de bază ai politicii externe românești au fost „UE, NATO și parteneriatul strategic cu SUA”.
Spațiul de manevră al României
Abordarea forțată și autoritară de la Beijing are un efect negativ pentru companiile chinezești din România. Un acord cu China General Nuclear Power Corporation pentru reconstruirea a două reactoare la centrala nucleară a României din Cernavodă a fost anulat anul trecut în favoarea acordurilor cu firme franceze și americane. Huawei a fost apoi dat afară din rețeaua 5G a țării de către premierul de atunci Ludovic Orban din motive de securitate.
Continuând în acest sens, guvernul de coaliție de centru-dreapta al României caută acum să excludă companiile chineze din contractele publice. A fost adoptat un memorandum de a interzice operatorii din țări din afara UE care nu au acorduri de achiziții publice cu blocul european, de a accelera construcția de proiecte mari, cum ar fi autostrăzile.
„Suntem precauți față de companiile care beneficiază de subvenții directe sau indirecte din țara lor de origine și de un avantaj comparativ neloial”, a spus premierul Florin Cîțu într-un interviu acordat săptămânii trecute pentru POLITICO. „În general, nu putem avea astfel de companii care fac oferte și câștigă contracte, dacă provin din China sau din altă parte”.
Barna a subliniat că memorandumul nu vizează în mod specific China, dar a descris „o presiune socială enormă în România pentru a ne asigura că planurile noastre de infrastructură sunt realizate”. El a spus că firmele chineze și alte companii din afara UE au dobândit o reputație slabă în România, deoarece sublicitează concurența iar apoi sunt incapabile să ducă la capăt proiectele din cauza lipsei acreditărilor de reglementare adecvate sau a resurselor insuficiente în România.
Barna a spus că în următoarele câteva săptămâni va fi înaintată o ordonanță de urgență de către guvern pentru adoptarea memorandumului în lege. "Există, de asemenea, un element de concurență necorespunzător din partea companiilor asiatice care nu trebuie să respecte aceleași cerințe ca cele din Europa", a spus el.
Poziția protecționistă a României în ceea ce privește proiectele de construcții este în beneficiul firmelor interne bine conectate, întrucât țara investește mulți bani în noi autostrăzi, dar mai mulți politicieni au susținut că un astfel de pas a devenit inevitabil. Companiile chineze au primit plângeri din partea oficialilor români pentru blocarea dezvoltării infrastructurii prin atacarea deciziilor de licitație în instanță, amânând uneori proiectele cu ani de zile.
Această măsură dură în privința investițiilor chineze este mult mai ușor de pus în practică pentru România decât Germania, de exemplu, deoarece București nu trebuie să apere interesele companiilor mari precum Volkswagen, care au investit puternic în China și ar putea fi ținta represaliilor.
(17 - 6) + 1
Când s-a ajuns la controversatul summit 17 + 1 cu Xi Jinping - un format diplomatic în care China interacționează cu 17 țări din Europa de Est - oamenii care au urmărit evenimentul au declarat că București respinge presiunea politică directă a Beijingului într-un moment în care legăturile dintre SUA și China sunt atât de sensibile. Oficialii chinezi ar fi sugerat că relația bilaterală a Bucureștiului cu Beijing ar fi afectată dacă președintele Klaus Iohannis nu-și va face apariția. Beijing a adoptat o abordare similară încercând să protejeze interesele Huawei în țară.
Toate cele șase țări care au refuzat să-și trimită liderii să-i aducă omagiu lui Xi la summit-ul „17 + 1” luna trecută sunt țări care s-au alăturat NATO în 2004.
Când a fost întrebat despre relațiile cu China, o purtătoare de cuvânt a ministerului de externe a spus că „se bazează pe pragmatism în cooperarea bilaterală”. Ea a oglindit remarcile lui Barna cu privire la întâietatea relațiilor cu UE, NATO și SUA și a subliniat „angajamentul României față de valorile democratice și multilateralismul bazat pe dreptul internațional, obiceiurile internaționale și respectarea drepturilor omului”.
Cîțu a refuzat să discute „situații specifice”, atunci când a fost întrebat despre istoricul drepturilor omului din China, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la represiunea politică. „Intervenția brutală a statului ar trebui condamnată oriunde în lume”, a spus el. „Oamenii ar trebui să aibă o voce atât timp cât se comportă într-un mod civilizat și pașnic.”
În ceea ce privește relațiile comerciale cu China, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe a solicitat „respect reciproc, transparență, respect pentru piața liberă și principii de concurență loială, precum și reciprocitate în toate domeniile... Ne interesează în special un comerț echilibrat, inclusiv creșterea exporturilor de produse agroalimentare românești pe piața chineză.”
Corespondentul din România care se ocupă de politică a relatat că Washington nu transmite instrucțiuni directe către București cu privire la modul în care să gestioneze relațiile cu China, dar a adăugat că România dorește să-și sublinieze poziția în ceea ce privește aliații săi.
În acest scenariu, legăturile militare cu SUA sunt primordiale. România are de mult relațiile înghețate cu Rusia, pe care o acuză că a finanțat campanii de dezinformare online și a invadat spațiul său aerian din Marea Neagră. O forță aeriană NATO care include piloți britanici, americani și italieni patrulează granița de est a României de la baza Mihail Kogălniceanu de lângă orașul Constanța.
„România nu dorește relații contradictorii cu nimeni. Pe de altă parte, este cât se poate de clar că avem un parteneriat strategic cu SUA ", a declarat Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fost diplomat.
„Considerațiile strategice sunt esențiale în luarea unor decizii politice și economice în ceea ce privește proiectele de infrastructură extrem de sensibile. Asta nu înseamnă că nu va exista colaborare în anumite proiecte punctuale economice și comerciale cu China, dar trebuie să ne asigurăm că acestea nu conduc la o creștere a influenței strategice în București a regimului comunist de la Beijing, către un nivel care creează dependențe."
Printre surse: politico.eu
