Regimul de la Beijing și-a accelerat eforturile prin care vrea să detroneze dolarul american și rolul pe care acesta îl are în piețele globale și schimburile comerciale, profitând de schimbările economice cauzate de pandemie, a relatat recent un profesor chinez.
Într-o lume post pandemie, China ar trebui să fie „cea care setează standardul”, spune Di Dongsheng, pro decan în cadrul Școlii de Studii Internaționale, din cadrul Universității Renmin din Beijing, într-un video publicat pe media socială în China, pe 4 februarie. „Moneda care fixează prețul va fi în cele din urmă renminbi (yuanul).”
În aprilie acum un an, profesorul a descris pandemia ca fiind o oportunitate pentru regimul comunist, „nemaiîntâlnită în 100 de ani”, pentru ca PCC să-și atingă scopul ca „toți cei 7 miliarde de oameni să plătească pentru China.”
Dacă yuanul chinezesc (sau renminbi) își atinge obiectivul de dominație globală, Beijing va avea posibilitatea să printeze mai multă valută pentru a dilua valuarea pe care yuanul o are în mâinile tuturor oamenilor lumii, astfel bunurile vor merge către China, a spus acesta.
Di a dobândit notorietate la sfârșitul anului trecut în urma unui video cu el care s-a viralizat în SUA. Acolo spunea că regimul de la Beijing a influențat SUA timp de decenii prin intermediul „vechilor prieteni” de pe Wall Street.
Profesorul a „contribuit la politica economică externă a Chinei” și a participat cu regularitate la discuții politice și vizite în străinătate alături de diferite delegații ale regimului chinez, cum ar fi Ministerul de Externe, Agenția de Planificare a Statului, Comisia Națională de Reformare și Dezvoltare, și Departamentul Internațional Liaison, care este sub umbrela Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, conform biografiei sale care se poate regăsi pe website-ul Universității Renmin.
A profita de oportunitatea de aur
Regimul din China a beneficiat enorm de pe urma politicilor cu dobândă redusă adoptate de economiile din Vest, în timp ce se grăbesc să oprească pierderile economice cauzate de pandemie. Investitorii străini au pus pe masă obligațiunile cu dobânzi mari ale Chinei, pompând 135 de miliarde de dolari în obligațiuni, în cele 12 luni care s-au încheiat pe 30 septembrie 2020, conform Bloomberg.
Teoriile economice cunoscute susțin că investitorii, lăsând deoparte îngrijorările legate de credite, ar trebui în mod natural să direcționeze fonduri departe de economii cu o rată scăzută a dobânzii (SUA, de exemplu), și către economii cu o rată mare a dobânzii (China, de exemplu). Pentru a cumpăra obligațiuni chineze denominate în yuani, investitorul ar trebui să vândă dolari (moneda economiei cu o rată scăzută a dobânzii) și să cumpere yuani, pentru a cumpăra obligațiuni din China. Acest lucru, teoretic, ar mări valoarea yuanului și ar micșora-o pe cea a dolarului.
Di a sugerat în aprilie anul trecut că regimul ar trebui să profite de această pandemie și să atragă mai mulți investitori, să permită ca yuanul să susțină alte țări și companii străine care au nevoie de valută.
Regimul de la Beijing și-a exprimat de mult dorința să detroneze dolarul de pe locul pe care-l ocupă la nivel mondial. În 2009, guvernatorul de atunci al Băncii Centrale a regimului, Zhou Xiaochuan, a cerut ca dolarul american să fie înlocuit cu o altă monedă, pentru ca yuanul să poate avea o influență mai mare.
Conform datelor adunate de Institutul Monetar Internațional al Universității Renmin, rata plăților globale în yuani a crescut de la 0.02% în 2011, la peste 3% în 2020.
Totuși, yuanul mai are cale lungă de parcurs până când va reuși să detroneze dolarul.
Di a sugerat că regimul ar trebui să ofere împrumuturi țărilor în curs de dezvoltare care de altfel nu ar fi putut obține niciun împrumut din partea țărilor dezvoltate. În acest mod, regimul ar putea primi plăți cu dobândă mare pentru a compensa costul ratelor cu dobândă relativ ridicată pe care China îl plătește pe obligațiunile sale. Însă acest plan vine la pachet în mod implicit cu riscuri mai ridicate.
În aprilie anul trecut, Di a implorat regimul să fie „extrem de darnic” cu aceste țări în curs de dezvoltare. Acesta a sugerat că Beijing și-ar putea chiar vinde rezerva imensă de valută pentru a oferi susținere acestor împrumuturi.
Di spune că reversul monedei când îți asumi un număr mare de creditori este că ar putea împinge yuanul să devină prea puternic și acest lucru ar afecta capacitatea regimului de a controla rata de schimb valutar. Acest lucru este o provocare imensă pentru regim, care are o istorie în a se baza pe o monedă slabă pentru a stimula exporturile.
Timp de decenii, criticii au acuzat regimul că-și devalorizează în mod artificial moneda pentru a ajuta producătorii, mărind exporturile.
Mai mult, creditorii vor începe să se plângă de piețele financiare ale Chinei, iar regimul nu prea va mai putea să controleze situația, a spus Di.
Profesorul a recomandat de asemenea ca Beijing să schimbe regulile pentru a stimula mai mult investițiile străine.
În ultimele decenii, regimul chinez le-a interzis multor investitori străini să-și transfere veniturile de pe piața din China (controlul capitalului). Mulți oameni de afaceri din vest au fost victime ale furtului de bunuri intelectuale, vinovații fiind diferite afaceri locale sau oficiali. Vesticii nu au avut sorți de izbândă în justiție din cauza faptului că în țară statul de drept nu există.
„Legile noastre ar trebui să convingă alte țări că China nu va confisca bunurile altor țări; să-i facem să creadă că pot cumpăra orice vor să cumpere dacă își transferă banii către China; să-i facem să creadă că pot să-și retragă banii oricând vor,” a spus Di în aprilie 2020.
În 2019, regimul a adoptat Legea Investițiilor Străine, cu scopul de a ușura și proteja drepturile investitorilor străini. Aceste politici, spune Di, au funcționat, și avem ca exemplu valul de investiții în China în 2020.
Valorificarea inițiativei Centura și Drumul
O altă componentă cheie a planului regimului este să valorifice inițiativa de la Beijing intitulată Centura și Drumul (Belt and Road Initiative - BRI), pentru a mări circulația yuanului în țările în curs de dezvoltare, spune Di.
BRI reprezintă o strategie globală de investiții lansată de PCC în 2013 cu scopul de a-ți mări influența economică și politică în Asia, Europa, Africa și America de Sud.
Di spune că scopul este de a crea o circulație a yuanului în cadrul țărilor partenere BRI, în mod specific țările în curs de dezvoltare, asta însemnând miliarde de oameni. China s-ar folosi de yuan pentru a investi în aceste țări, apoi le va cere acestor țări să cumpere bunuri din China în yuani, și așa mai departe.
Acest lucru ar susține circulația yuanului în cadrul și între țările partenere din BRI, înrădăcinându-l în anumite piețe nișă ca monedă de schimb. În timp ce activele și bunurile sunt din ce în ce mai mult apreciate în yuani, acest lucru ar forma o bază bună de lansare pentru folosirea yuanului între țările care nu sunt în BRI, mai ales dacă vor să facă afaceri sau comerț cu țări partenere BRI.
„Ținta noastră o reprezintă acțiunile, nu obligațiunile țărilor partenere BRI”, a spus Di în februarie. „Vrem să folosim aceste acțiuni pentru a dezvolta o piață globală secundară al cărei monedă este yuanul. Apoi capitalul lumii va fi atras în această piață, în proiectele BRI.”
Profesorul spune că cei care au impresia că BRI este despre a fugi după resursele naturale și minerale se înșeală. De fapt, regimul este interesat să se folosească de resursele umane ale țărilor partenere.
„Sursa bogăției este mai degrabă forța de muncă umană decât lucrurile,” a spus Di.
Printre surse: theepochtimes.com
