E bine că a fost admisă China în Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 2001?
"Cunoscând acum comportamentul pe care China l-a afișat ca membru al OMC în ultimii 20 de ani, cu un eșec cu adevărat semnificativ în ceea ce privește respectarea angajamentelor, răspunsul ar fi nu", a declarat pentru The Epoch Times Stephen Ezell, vicepreședinte al Global Innovation Policy din cadrul Information Technology & Innovation Foundation, cu sediul la Washington.
Într-un nou raport (pdf), Ezell detaliază modul în care regimul chinez "rămâne lamentabil de departe" de a respecta angajamentele pe care și le-a asumat ca și condiții ale aderării sale la OMC în decembrie 2001, inclusiv în domeniile "subvenționării industriale, protecției proprietății intelectuale străine, a forțării fuzionării unor întreprinderi, a transferului de tehnologie și asigurării accesului pe piață pentru industriile de servicii".
Potrivit OMC, economiile care aderă la organizație beneficiază de realizarea unor "reforme structurale și de liberalizare a comerțului" care "contribuie la asigurarea integrării în economia mondială". În 1999, președintele de atunci, Bill Clinton, a declarat într-o conferință de presă cu premierul chinez Zhu Rongji că aderarea Chinei la OMC "în condiții comerciale echitabile" ar "contribui în mare măsură la egalizarea condițiilor de concurență pentru companiile [americane] și lucrătorii [americani] pe piețele chineze" și "ar determina China să respecte regulile sistemului comercial internațional".
În schimb, Beijing s-a angajat în "decenii de jocuri de noroc în sistemul comercial global", ceea ce i-a permis "să acumuleze excedente comerciale și rezerve valutare enorme, pe care le folosește pentru a urmări obiective ce țin de politică internă și externă", a scris Ezell. Politicile interne ale regimului chinez includ încarcerarea a peste 1 milion de uiguri în lagăre de internare și reprimarea libertăților civile rămase în Hong Kong. În ceea ce privește politica externă, regimul a amenințat că va invada și subjuga Taiwan, că își extinde teritoriul în disputata Mare a Chinei de Sud și încearcă să își construiască influența politică și economică globală prin Inițiativa Centura și Drumul, un proiect masiv de investiții în infrastructură.
Sprijinul primit
În anii premergători aderării Chinei la OMC, Doug Guthrie, pe atunci profesor asociat de sociologie la Universitatea din New York, a pledat pentru intrarea Chinei în OMC. El a fost unul dintre cei doisprezece membri universitari care au semnat o scrisoare deschisă de susținere a aderării Chinei la OMC, prezentată în cadrul unei audieri a Camerei Reprezentanților din SUA pe această temă în mai 2000.
În prezent, profesor în materie de leadership global și director al Inițiativelor Chinei la Thunderbird School of Global Management din cadrul Arizona State University, Guthrie a declarat pentru The Epoch Times că a făcut "parte dintr-un grup de cercetători care au crezut că admiterea Chinei în OMC era ceea ce trebuia făcut".
"Eram disponibili pentru a discuta cu oamenii de la Capitol Hill, și am făcut-o", a spus el.
Două decenii mai târziu, Guthrie, care a cofondat, de asemenea, On Global Leadership, o firmă de consultanță axată pe China, nu are niciun regret.
"Categoric aș pleda pentru ca China să intre din nou în OMC", a spus el. "Pur și simplu nu mi s-a părut corect ca Statele Unite să aibă controlul asupra menținerii celei mai populate națiuni din lume... în afara sistemului comercial mondial".
Înainte de intrarea Chinei în OMC, Statele Unite au revizuit anual statutul comercial al Chinei de națiune cea mai favorizată (MFN), punând accentul pe aspecte precum încălcările sistematice ale drepturilor omului comise de regim. În 2000, Congresul a adoptat o legislație pentru a face acest statut permanent, cunoscut sub numele de relații comerciale normale permanente (PNTR), odată ce China a aderat la OMC. Acest lucru a eliminat revizuirea anuală a Congresului cu privire la China în cadrul NPF și a atenuat incertitudinea politică pentru corporațiile multinaționale care se gândesc să își extindă afacerile în China.
Pe atunci, se credea că permiterea aderării Beijingului la OMC ar duce la o mai mare liberalizare economică, care, la rândul ei, ar duce la mai multe libertăți politice în țara condusă de comuniști. Această proiecție nu s-a materializat.
Legislația PNTR adoptată în 2000 a declarat în mod explicit că "Congresul deplânge încălcările de către guvernul Republicii Populare Chineze a drepturilor omului, a libertăților religioase și a drepturilor lucrătorilor" și a citat "execuțiile extrajudiciare și tortura, avortul și sterilizarea forțată, restricționarea accesului în Tibet și Xinjiang, [și] perpetuarea "reeducării prin muncă" de către Partidul Comunist Chinez (PCC)".
Pentru Guthrie, aceasta era o problemă care nu intra în sfera sa de acțiune.
"Încerc să mă țin departe de subiecte precum drepturile omului", a spus el.
Muncitori americani lăsați în urmă
Aderarea Chinei la OMC a avut un efect "substanțial" asupra economiei americane și asupra lucrătorilor americani, potrivit lui Guthrie.
Aceasta a însemnat "începutul unui flux de capital din locuri precum Statele Unite și Europa către Asia și, în special, către China", a spus el. "Și astfel, dacă ești cineva care se gândește profund la muncă și la dezvoltarea economică, poate că intrarea Chinei în OMC nu a fost un lucru bun pentru economia americană".
Potrivit Council on Foreign Relations (CFR), aproape 6 milioane de locuri de muncă în industria prelucrătoare din SUA au fost pierdute între 1999 și 2011, iar un studiu publicat de Universitatea din Chicago atribuie aproape 1 milion dintre aceste pierderi de locuri de muncă în industria prelucrătoare și 2,4 milioane de pierderi totale de locuri de muncă concurenței cu China. Între timp, potrivit aceluiași raport al CFR, corporații multinaționale precum Apple au beneficiat de un acces sporit pe piața chineză. Consumatorii din China au reprezentat aproximativ 15% din veniturile Apple în 2020.
Guthrie, care a fost director senior în China la Apple din 2014 până în 2019, a fost de acord că marile corporații multinaționale au beneficiat de apartenența Chinei la OMC, în timp ce lucrătorii americani nu au beneficiat.
"Dacă vă uitați la piața chineză, pentru companii precum Tesla și Apple, piața chineză este a doua după cea a Statelor Unite. Și astfel, toate beneficiază", a spus el. "Cei care nu beneficiază sunt oamenii din clasa muncitoare care au avut locuri de muncă în America"."
"China vrea un avantaj absolut"
Roger Garside, fost diplomat britanic și autor al cărții "China Coup: The Great Leap to Freedom", a declarat pentru The Epoch Times că regimul chinez a respectat regulile OMC "doar selectiv și nu cu bună credință, în general".
Statele Unite și alte democrații liberale, în abordarea lor față de China, au ales beneficiile economice pe termen scurt în detrimentul unor principii fundamentale precum libertatea, spune el.
"Liderii americani au fost mai degrabă optimiști decât naivi, crezând sau sperând că intrarea [Chinei] în OMC va avea beneficii politice", a declarat Garside într-un comunicat. "Statele Unite au fost mult prea mult timp oarbe la partea negativă, nereușind să pună în balanță apărarea libertății și promovarea beneficiilor lor economice pe termen scurt. În această privință, liderii Italiei, Germaniei, Franței și Marii Britanii au fost la fel de răi ca americanii sau chiar mai răi, iar acum sunt încă reticenți în a recunoaște amenințarea politică."
Ezell a declarat că Beijing a profitat de apartenența sa la OMC pentru a obține un acces sporit și nereciproc la piețele altor țări. Pentru a aborda aceste abuzuri, el a oferit recomandări politice în raportul său, inclusiv revocarea statutului PNTR al Chinei și renegocierea în cadrul OMC a tabelelor de tarife pentru bunurile și serviciile chinezești.
Potrivit lui Ezell, apartenența la OMC a ajutat PCC să avanseze în realizarea unuia dintre obiectivele sale principale: obținerea unei superiorități față de Statele Unite în domeniul tehnologiei avansate.
"China dorește un avantaj absolut în toate industriile de tehnologie avansată și vrea să obțină acest lucru... prin restricționarea accesului altor firme pe piața lor, dar apoi... oferindu-le propriilor firme posibilitatea de a intra pe piețele internaționale în mod neloial, iar acest lucru le-a reușit foarte bine", a spus el.
Garside a spus că PCC va continua să își folosească puterea economică în creștere pentru a împinge lumea într-o direcție totalitară.
"M-aș aștepta ca PCC să își folosească puterea pentru a impune un regim totalitar cât mai mult posibil în lume, eliminând libertatea, democrația și drepturile omului, așa cum face în Hong Kong. Aceasta este ceea ce fac regimurile totalitare. Cât de mult din lume ar putea domina în ritmul acesta este destul de imposibil de prezis, deoarece ar depinde de modul în care a ajuns la această supremație", a spus el.
Dar nu trebuie să continue în acest fel, a spus Garside. În cartea sa, "China Coup", Garside prezintă modul în care Statele Unite și alte democrații liberale pot utiliza instrumentele lor economice pentru a exercita presiuni asupra PCC și pentru a le permite celor din China care doresc schimbări politice să le realizeze.
"Efectele politice ale aderării Chinei la OMC nu sunt toate negative, deoarece deschiderea Chinei a produs o clasă de proprietari în continuă creștere, care se va face simțită în politică", a spus el. "Mulți comentatori vorbesc și scriu ca și cum povestea s-ar fi încheiat. Nu este așa. Departe de asta".
Printre surse: theepochtimes.com
