Unde vrea să ne ducă gigantul 5G din China? De ce ar trebui ca toate țările să-i pună bețe-n roate?
Audierea pentru extrădarea lui Meng Wanzhou, un om cheie al Huawei (cunoscută și sub numele de Sabrina Meng) a atras atenția tuturor din Vancouver săptămâna trecută. Cazul acesta are tendința să apară și să dispară din presă. Detaliile ar putea părea irelevante pentru cei dintre noi care nu prea avem de-a face cu lumea tehnologiei.
Amintiți-vă doar că Huawei, ca orice colos precum Amazon sau Alibaba, speră să-i convingă pe utilizatori cu un farmec cam agresiv. Povestea din partea Huawei, singura pe care compania dorește ca cetățenii să o audă, este una menită să-ți înduioșeze inima:
Sabrina Meng, CFO-ul de încredere al Huawei și fiica fondatorului său miliardar Ren Zhengfei, se îndrepta spre Mexic pentru a promova tehnologia 5G, când a fost arestată pe nedrept pe aeroportul din Vancouver.
Meng, un lider glorios la nivel global al următoarei faze a revoluției internetului, este în întregime nevinovată de fraudă, așa cum a fost acuzată de Departamentul de Justiție al SUA.
Mai mult, compania neagă acuzațiile cum că ar opera o companie din umbră în Iran care a încălcat sancțiunile impuse de SUA.
De fapt, toată lumea ar trebui să considere întreaga poveste ca fiind „contrară statului de drept”.
De asemenea, trebuie să ne fie milă de Meng, pentru că a fost arestată la domiciliu în una dintre cele două vile de lux din Vancouver, și trebuie să poarte o brățară GPS care nu se asortează cu pantofii ei Jimmy Choo.
Trebuie să uităm că Partidul Comunist Chinez, ca răzbunare pentru arestarea lui Meng, a închis doi canadieni și îi ține în izolare. De asemenea, au transformat o pedeapsă cu închisoarea pentru un alt canadian într-o condamnare la moarte.
Ni se spune că Huawei consideră că aceste arestări sunt niște cazuri nefericite, dar „acestea nu sunt probleme în care o companie de tehnologie ar trebui să se implice”, a declarat Alykhan Velshi, vicepreședintele canadian al afacerilor corporative al Huawei, la CBC’s Current la începutul acestei săptămâni.
Ideea că Huawei funcționează ca un braț al guvernului chinez este o prostie, a spus Velshi.
Huawei Canada își vede de treaba sa. "Ne desfășurăm afacerile în Canada de 10 ani", a adăugat el.
Acum vine partea poveștii în care noi acceptăm că progresul tehnologic nu poate fi oprit sau contestat.
În primul rând, ar trebui să credem că Huawei este doar o altă companie precum Facebook și Google, cu nimic altceva decât puritate în inima sa corporatistă, care se dedică doar servirii intereselor clienților săi finali.
La urma urmei, Huawei conduce lumea în dezvoltarea tehnologiei 5G, care va conecta toate dispozitivele digitale și va accelera progresul inteligenței artificiale.
Să nu credeți, după cum spun chinezii, că tehnologia 5G ar putea fi un cal troian pentru ca statul lor totalitar să spioneze canadienii sau alt popor.
Dacă se întâmplă să existe o "mică problemă" sau vreo vulnerabilitate în tehnologie, ei bine, „există o soluție tehnologică”, deoarece tehnologia 5G este doar o „problemă tehnologică”, a spus Velshi.
Dacă Canada ar interzice tehnologia Huawei 5G și ar sta în calea progresului, canadienii ar deveni „întârziați”. Nimeni nu vrea să fie un întârziat.
Huawei ar dori să știți că produce tehnologii care conectează și îmbogățesc viețile oamenilor.
Dacă tehnologia lor este folosită la supravegherea a milioane de uiguri chinezi, Huawei nu este responsabil pentru acest lucru.
„Vindem tehnologie peste tot în lume, dar nu o operăm. Nu știm cum aleg clienții noștri să o folosească”, a explicat Velshi către Current.
Nu în ultimul rând, Huawei este o companie cumsecade care sponsorizează meciuri de hochei și lucrează cu spor ajutând universități din toată lumea.
Nu puteți opri globalizarea prin eliminarea tehnologiilor Huawei și 5G.
Haideți să expunem aceste minciuni.
Aproximativ 40% din populația lumii este în acest moment conectată la sistemele celulare proiectate de Huawei. Compania câștigă 108 miliarde de dolari pe an și are aproximativ 200.000 de angajați. Partidul Comunist din China are 300 de comitete încorporate în companie.
În consecință, Huawei nu este doar o altă firmă de tehnologie, ci o manifestare a obiectivelor guvernului chinez, care se angajează să câștige un război global în domeniul inteligenței artificiale.
În fiecare zi, statul chinez folosește deja o varietate de tehnologii, inclusiv sisteme realizate de Huawei de recunoașterea facială pentru a limita cetățenii și a extinde sistemul său de credit social.
Sistemul de credit social constă într-o supraveghere constantă de către stat a cumpărăturilor pe care le fac cetățenii, la ce se uită la televizor sau mobil, și chiar pe unde se plimbă, totul pentru a le calcula un scor. Acest scor acordat de Big Brother-ul comunist, permite statului să evalueze încrederea în cetățenii săi. Cu ajutorul unui algoritm, statul poate să ia dreptul unui cetățean să călătorească sau să obțină un credit.
Așa cum s-a dovedit că face Facebook și Google, nicio tehnologie nu poate fi scutită de prejudecățile care se reflectă din mințile celor care au creat-o, darămite tendința tehnologiei de a eroda libertatea celor care o folosesc.
Anul trecut, Institutul australian de politici strategice a pictat cu precizie o imagine ce ne arată rolul politic pe care îl joacă companiile tehnologice din China, atât în țară, cât și în străinătate.
Raportul australian, pe care politicienii canadieni și din alte țări ar trebui să-l citească, a spus lucrurile direct. „Ambițiile Chinei de a influența dezvoltarea pe plan internațional a normelor și standardelor tehnologiei sunt deja recunoscute în mod deschis”.
Acesta a adăugat: „[Partidul Comunist Chinez] recunoaște amenințarea pe care o prezintă un internet liber cu privire la puterea sa - și, pe de altă parte, modalitățile de control pe care le ai când domini spațiul cibernetic la nivel global”.
Astfel, Huawei a fost vârf de lance în a transforma lumea într-una nesigură și totalitară.
Raportul australian, de exemplu, documentează modul în care Huawei a creat zeci de așa-numite proiecte Smart City Public Security în întreaga lume.
„Aceste proiecte - care deseori sunt numite în mod fals „oraș sigur”- includ furnizarea de camere de supraveghere, centre de comandă și control, tehnologii de recunoaștere facială și de înmatriculare, laboratoare de date, capacități de fuziune a informațiilor și sisteme portabile de implementare rapidă pentru utilizare de urgență.”
Compania a furnizat, de asemenea, sisteme de supraveghere și analiză video pentru dictatorul din Belarus. Apoi, a permis supravegherea a milioane de uiguri din provincia Xinjiang, oferind forțelor de la securitate sprijin tehnic și instruire.
Realitatea mai ia o întorsătură nefericită.
Wall Street Journal a documentat recent cum tehnicienii Huawei, care au fost folosiți în operațiunile de securitate cibernetică din două state africane, i-au ajutat pe cei din guvern să-i spioneze pe cei care-i criticau. (Huawei respinge acuzația.)
Anul trecut, Financial Times a descris amploarea pe care apucăturile totalitare ale Chinei au luat-o la nivel global în plan digital.
Companiile de tehnologie chineze, printre cele mai mari și mai inovatoare din lume, încearcă acum să-și arate puterea în fața Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) a ONU.
Asta înseamnă că China Telecom, ZTE, Huawei și giganții care produc camerele de supraveghere din China stabilesc acum standarde globale pentru supravegherea completă a oamenilor.
Având în vedere aceste demersuri îngrijorătoare, pretențiile Huawei de a fi doar un jucător neutru sunt absurde. Fiecare companie din China, fie ea privată sau de stat, servește intereselor Partidului Comunist.
În 2017, președintele Xi Jinping, un dictator în toate cu excepția numelui, a adoptat Legea națională a informațiilor. Aceasta nu ascunde deloc intențiile statului. Legea impune oricărei companii să coopereze cu serviciile de informații de stat și să păstreze acea colaborare secretă. Legea face ca fiecare companie chineză care operează în străinătate să fie un potențial cal troian.
Chiar și promotorii de lungă durată ai unor relații mai bune dintre China și Canada pot vedea problema clar. „Ar fi o nebunie să predăm cheile infrastructurii noastre naționale către ceea ce este evident o întreprindere de stat chineză”, susține Margaret McQuaig-Johnston, profesor senior la Universitatea din Ottawa.
Richard Fadden, fost consilier de securitate al primului ministru, merge mai departe. „Dacă China ar recurge la moartea canadienilor pentru a-și apăra corporația campioană la nivel național, ce ar putea face dacă Partidul Comunist Chinez ar avea acces nestingherit la rețelele esențiale de comunicații din Canada? ”
Nu în ultimul rând apare problema tehnologiei 5G în sine.
Problema nu se referă doar la securitatea sistemului, ci la natura tiranică a întregului sistem.
Până în prezent, fiecare pas înainte în dezvoltarea rețelelor de telefonie mobilă a oferit un lucru nou, împreună cu riscuri sporite de securitate: 2G a oferit mesaje text și spam; 3G a crescut viteza și a introdus amenințări wireless; 4G a oferit streaming și a creat un „peisaj variat de amenințări”.
Acum 5G promite să accelereze inteligența artificială prin conectarea unei rețele complexe compuse din „drone și controlul traficului aerian, realitatea virtuală bazată pe cloud, vehicule conectate, fabrici inteligente, roboți pe bază de cloud, transport și e-sănătate”.
5G, echivalentul unei forțe de ocupare coloniale, necesită lansarea unei infrastructuri masive de stații wireless, deoarece funcționează pe frecvențe de lungime de undă care nu pot ajunge departe fără reamplificare.
Spre deosebire de asigurările date de Huawei, cercetătorii în informatică au avertizat în repetate rânduri că „vor apărea noi tipuri de amenințări și provocări la adresa securității, împreună cu implementarea de noi tehnologii și servicii 5G”, deoarece 5G face întregul sistem mai ușor de spart.
Între timp, status quo-ul politic nu reușește să articuleze importanța de a fi prudent. În schimb, cetățenilor li se spune că trebuie să primească cu inima deschisă fiecare nouă tehnologie ce le oferă avantaje strălucitoare și confort.
Dar simțim cu adevărat aceste avantaje? Valuri succesive de gadgeturi și rețelele lor ne-au erodat libertatea, ne-au abolit confidențialitatea, ne-au subminat democrațiile și ne-au tocit spiritul cu algoritmi concepuți pentru a face oamenii mai previzibili și mai docili.
James Bridle, un puternic critic al acestei stări de fapt, susține că credința lipsită de critică în utilitatea amorală a tehnologiei „ne perpetuează incapacitatea de a regândi relațiile noastre cu lumea”.
O astfel de gândire ne slăbește rațiunea, dar rațiunea este tot ceea ce ne-a mai rămas.
Ceea ce este clar este că Canada și alte țări trebuie să meargă după Australia și Noua Zeelandă și să interzică Huawei să implementeze infrastructura 5G.
Acesta este doar un prim pas. De asemenea, orice țară trebuie să înființeze un birou național care să evalueze toate tehnologiile emergente, indiferent de țara de unde provin, și amenințările pe care acestea le-ar putea aduce la adresa democrației.
China, care nu crede în libertate, a pus stăpânire pe o tehnologie al cărei vânt suflă în pânzele tiraniei.
SUA, destabilizată de tehnologii precum Facebook, a rămas în urmă în acest nou război rece.
Nu are o strategie reală cu privire la modul în care să-și păstreze locul în privința comunicațiilor la nivel global, în afară de încercarea de a pune piedici companiei Huawei.
Garrett Graff, reporter la publicația Wired, susține că disputa „ar putea împărți lumea în două ecosisteme tehnologice separate, unul în America de Nord și părți ale Europei și celălalt din Asia și emisfera sudică. Primul ar fi dominat de Nokia, Amazon, Google, Facebook, Microsoft și Apple, iar cel din urmă de Huawei, Alibaba, Tencent și Baidu. ”
Și asta se întâmplă acum.
Robert Spalding, fost general de brigadă în Forțele Aeriene ale SUA și membru al Consiliului Național de Securitate, a studiat tehnologia 5G de ani de zile.
Având în vedere caracterul său amenințător, el a susținut odată că SUA ar trebui să construiască un „Sistem național de autostrăzi Eisenhower pentru era informațională”, care să reflecte o susținere a libertății, spre deosebire de preferința declarată a Partidului Comunist Chinez pentru autoritarism.
Spalding, care lucrează acum la Institutul Hudson, nu crede că oamenii de rând își dau seama de pericolul care trece acum prin telefoanele lor de ultimă generația. Pericolul este „existențial pentru democrație” atunci când „permiteți regimurilor totalitare - sau oricărui guvern - să știe pe deplin tot ceea ce faceți în orice moment”, a spus el.
„Pentru că tendința va fi întotdeauna de a dori să se regleze modul în care gândești, cum acționezi, ce faci. Problema este că majoritatea oamenilor nu se gândesc foarte bine la cum ar arăta acea lume ".
Și aceasta este povestea pe care Huawei nu vrea să o crezi. Sau să o spui mai departe. Sau chiar să o gândești.
Printre surse: thetyee.ca
