În timp ce o coaliție internațională a impus sancțiuni, iar Parlamentul britanic a dezbătut diferite legi ca răspuns la genocidul pe care regimul chinez la comis cu uigurii din regiune, The Epoch Times a primit dovezi care leagă veniturile obținute de Facebook din publicitate pentru companiile chineze care profită de pe urma genocidului uigurilor. Reclamele pentru păr uigur pe Facebook plasează gigantul social media în contradicție cu activiști ai drepturilor omului și chiar propriile sale politici.
De unde au plecat toate acestea
Pe 20 august 2020, Epoch Times a relatat că Serviciul pentru Vamă și Protecția Frontierelor a SUA (CPB) au confiscat peste 13 tone de produse din păr natural din provincia Xinjiang. În raport, jurnalistul de investigație Ethan Gutmann a declarat: "Dintr-un calcul scurt rezultă că acest transport reprezintă părul a aproximativ 90.000 de femei încarcerate în 'lagăre de reeducare'. Deși acest tip de păr lung și exotic - castaniu închis cu nuanțe de roșcat - este de obicei găsit în cataloagele din China sub denumirea de păr mongol, de fapt părul este ras de pe capetele femeilor uigure, kazace, kârgâze și hui.
La scurt timp după descoperirea CBP, administrația Trump a răspuns rapid prin emiterea de sancțiuni stricte asupra companiilor legate de PCC, mai târziu extinzând aceste sancțiuni asupra oficialilor chinezi.
În această săptămână, Statele Unite - împreună cu aliații săi din cadrul Alianței de Intelligence "Cinci Ochi" - a anunțat noi sancțiuni împotriva a cel puțin doi oficiali chinezi.
Într-o declarație comună emisă pe 21 martie, grupul scrie: "Dovezile, inclusiv cele obținute din documentele guvernului chinez, imaginile prin satelit și mărturia martorilor oculari sunt copleșitoare. Programul de represiune pus la punct de PCC include restricții grave asupra libertăților religioase, utilizarea muncii forțate, a detenției în masă în lagărele de internare, sterilizare forțată și distrugerea continuă a patrimoniului uigur".
În Marea Britanie au fost introduse măsuri printr-un amendament emis de către Lord David Alton la legislația post-Brexit, privind comerțul și schimburile comerciale, care au fost înaintate spre dezbatere pe 21 martie. Amendamentul prezentat ar înființa un grup parlamentar de experți judiciari pentru a determina dacă o companie care dorește să semneze un acord comercial cu Marea Britanie a comis genocid.
Lord Alton și-a exprimat dezamăgirea că măsura pe care a propus-o nu a trecut pe deplin și va continua cu hotărâre în ceea ce privește amendamentele la legislația comercială BREXIT. "300 de deputați au adus guvernul foarte aproape de înfrângere în Camera Comunelor și majorități de peste 100 în Camera Lorzilor au demonstrat puterea empatiei și că, cu noi fapte de genocid care apar în locuri precum Xinjiang, acest subiect este departe de a se fi încheiat" a scris Alton într-un e-mail către The Epoch Times.
"Guvernul s-a chinuit pentru ca în cele din urmă să accepte faptul că politica sa a dezamăgit în mod consecvent victimele genocidului", a continuat Alton. "Prin stabilirea unui grad de responsabilitate parlamentară, a evitat razant înfrângerea în Camera Comunelor, dar a lăsat o cale deschisă pentru ca Parlamentul să numească crimele atroce pentru ceea ce sunt și pentru ca îndatoririle noastre în conformitate cu Convenția din 1948 privind infracțiunea de genocid să fie îndeplinite", a explicat acesta.
Această ultimă legislație, totuși, nu a fost suficientă pentru liderul britanic susținător al drepturilor omului. "Guvernul a continuat să opună rezistență în fața principiului fundamental că Marea Britanie nu ar trebui să facă schimburi comerciale cu un stat acuzat de genocid și să se agațe de politica ei atât de mult, când de fapt numai o instanță poate determina pe deplin dacă are loc un genocid", a scris Alton. "Ei fac acest lucru știind că nicio instanță națională nu este împuternicită să facă acest lucru și că instanțele internaționale vor fi blocate să facă asta de către cei vinovați de genocid. Dezbaterile parlamentare privind proiectul de lege pentru schimburile comerciale au expus acest lucru ca fiind ceea ce este: o farsă".
Dovezi exclusive: se face profit în continuare de pe urma genocidului
O sursă din Italia a trimis către The Epoch Times capturi de ecran dintr-o conversație cu o companie numită Beijing YSG Human Hair Products Trading Company, Ltd. - compania spunând sursei că este situată în Hong Kong, dar a cărei locație pe pagina sa și numele său sugerează că se află în China continentală. În cadrul conversației, așa cum se vede în capturile de ecran, sursa a cerut informații despre sursa părului și dacă aparține grupul etnic uigur.
YSG a răspuns: "Bună ziua, dragă prieten, părul nostru este păr uigur".
The Epoch Times a luat legătura cu alte câteva surse, confirmând un model similar în care companii asemănătoare se angajează în tranzacții similare pe Facebook, având ca public țintă femeile din Europa de Vest și SUA. Sursele au explicat că atunci când au căutat "extensii de păr natural" sau "peruci din păr natural", au început să le apară anunțuri pe Facebook, reclame cu aceleași videoclipuri, aceleași produse, dar cu nume diferite ale companiei. Când au fost contactate, aceste companii pretind că se află în Hong Kong și că produsele lor "din păr natural" sunt de cea mai bună calitate.
Cel puțin până la 21 martie, YSG continuă să vândă prin intermediul Facebook păr despre care a recunoscut că este de origine uigură. Companiile similare "sugerate" de către platforma socială par, de asemenea, să vândă păr uigur. Deoarece un păr lung este foarte apreciat în cultura uigură, produsele din păr care sunt vândute sunt aproape sigur un produs al persecuției în curs de desfășurare și nu obținute în urma donațiilor sau a unei vânzări libere.
Cum face Facebook bani
Potrivit unui raport emis de Statista, în 2020 "97,9% din venitul global al Facebook a fost generat de publicitate", cu "venituri publicitare pe Facebook ce se ridică la aproape 86 de miliarde de dolari."
Atunci când o companie (sau companii) își face publicitate pentru vânzarea de produse sau servicii pe o platformă socială, fiecare anunț trece printr-un proces de aprobare determinat de Politicile de Publicitate ale Facebook (vezi aici). Nu numai că Facebook primește venituri din anunțurile achiziționate, dar susține că supraveghează strict campaniile cât și aprobarea tuturor acestor reclame.
Drepturile omului și Big Tech
Pe 16 martie 2021, Facebook a anunțat că își ia un nou "angajament față de politica pentru drepturile omului".
În cadrul inițiativei, Facebook declară că: "Scopul nostru este ca Facebook, ca afacere și platformă socială, să fie un loc pentru egalitate, siguranță, demnitate și libertate - principiile de bază ale drepturilor omului - și pentru a construi sisteme care respectă drepturile omului și îndrumarea UNGP [Principiile Orientative ale ONU privind afacerile și drepturile omului] ".
Facebook nu a răspuns la întrebările care i-au fost adresate de către Epoch Times despre anunțurile în cauză.
Epoch Times a contactat, de asemenea, Beijing YSG Human Hair Products Trading Company, Ltd. pentru a-i oferi dreptul la replică, pentru a confirma dacă aceștia continuă să vândă produse realizate din păr uigur și pentru a confirma care sunt furnizorii lor, dar YSG nu a răspuns.
Printre surse: theepochtimes.com
