Cel mai mare centru de cercetare științifică din Europa a ajuns la concluzia că ipoteza ca virusul COVID-19 să fi fost creat într-un laborator „nu este o teorie a conspirației”, ci ar putea fi o realitate.
În timp ce lumea este îngrijorată de numărul celor infectați cu COVID-19 și de perspectiva noilor perioade de carantină ce se pot dovedi devastatoare pentru economia mai multor țări, pe 27 octombrie Centrul Național Francez pentru Cercetări Științifice (CNRS), considerat al doilea ca autoritate din lume și primul din Europa, a aruncat o bombă în privința originii virusului. Nu a făcut valuri prea mari, pentru că acum suntem cu toții mai interesați de efectele virusului decât de originile sale. Dar raportul merită să fie cunoscut.
Rezumând luni de cercetări, virusologul principal al CNRS, Étienne Decroly, explică pe unul dintre site-urile web oficiale ale CNRS, că există încă multe lucruri pe care oamenii de știință nu le știu despre COVID-19, dar ceva despre care cred că știu este că provine de la lilieci. Secvența genomică a virusului responsabil pentru COVID-19 are o similaritate de 96% cu un virus găsit în fecalele liliecilor din provincia chineză Yunnan în 2013. Faptul ca ar provine de la lilieci este o concluzie acceptată acum de majoritatea oamenilor de știință din întreaga lume.
Întrebarea, însă, afirmă omul de știință al CNRS, este cum a reușit virusul să treacă de la lilieci la ființe umane. „Până în prezent nu există dovezi că o epidemie ar fi trecut direct de la lilieci la oameni.” Cercetătorii, potrivit Decroly, caută o „gazdă intermediară” care să conecteze liliecii infectați de primii oameni infectați. Înainte de COVID-19, alți viruși treceau de la lilieci la oameni prin civete și dromaderi. Decroly raportează că ipoteza că un singur pangolin a fost „gazda intermediară” nu a fost confirmată și acum unii cred că a existat o reproducere încrucișată multiplă a virusului între lilieci și pangolini, rezultând în combinația mortală care a apărut la un animal scos la vânzare pe piața din Wuhan, infectând apoi o ființă umană.
Cu toate acestea, adaugă cercetătorul CNRS, această ipoteză este departe de a fi solidă. În primul rând, „din cauza geografiei: probele virale de lilieci au fost colectate în Yunnan, la aproape 1.500 km de Wuhan, unde a izbucnit pandemia”. Apoi, „dintr-un motiv ecologic: liliecii și pangolinele evoluează în ecosisteme diferite și ne întrebăm cu ce ocazie s-ar fi putut combina virusurile lor”. În al treilea rând, și cel mai important, rata de identitate între virusul responsabil pentru COVID-19 și secvențele de pangolin „este de numai 90,3%, ceea ce este mult mai mic decât ratele observate de obicei între tulpinile gazdă umane și intermediare. De exemplu, genomul virusului responsabil pentru SARS și genomul tulpinii de civet din care a evoluat sunt identice în proporție de 99%.”
În consecință, Ducroly relatează că „majoritatea oamenilor de știință cred acum că pangolinele nu au nimic de-a face cu apariția virusului”. Aceștia au căutat alte animale care ar fi putut juca rolul de „gazde intermediare”, dar până acum nu s-a găsit vreunul. Acesta este motivul pentru care ipoteza „accidentului de laborator”, pe care unii o resping ca fiind o teorie a conspirației, rămâne în opinia savantului CNRS o alternativă destul de credibilă.
Deși nu există dovezi clare pentru această ipoteză, ea „nu poate fi exclusă”, luând în considerare faptul că au mai avut loc incidente în cadrul laboratoarelor care studiau virușii asociați cu liliecii și că laboratoarele chineze care studiază aceste virusuri există exact în Wuhan și în apropiere.
Rezumând, Ducroly afirmă că există trei posibilități cu privire la originea virusului COVID-19. Prima este că a trecut de la lilieci la oameni printr-un animal care a servit drept „gazdă intermediară”. Dar „ar trebui să avem în vedere că acest animal nu a fost găsit”. Al doilea este că, de fapt, COVID-19 nu a apărut în 2019, ci a fost o boală care circula printre oameni de mulți ani, nedetectată, deoarece cazurile erau rare. Aceasta a doua ipoteză ar ridica în continuare întrebarea cum virusul a infectat oamenii de la bun început, dar pentru a confirma acest lucru, corpurile persoanelor care au murit de pneumonie în zona Wuhan înainte de 2019 ar trebui exhumate și analizate.
A treia ipoteză este că virusul cu care ne confruntăm acum „provine dintr-un virus de liliac izolat de oamenii de știință în timpul colectării de virusuri și adaptat într-un laborator la alte specii în timpul studiilor pe modele de animale, din care apoi a scăpat accidental”. Aceasta nu este o teorie a conspirației, afirmă expertul CNRS și nu trebuie confundată cu teorii care susțin că chinezii au creat o armă biologică sau au infectat în mod intenționat lumea. CNRS nu susține aceste teorii. Decroly crede că manipularea virusurilor legate de lilieci se poate întâmpla în laboratoarele chinezești în scopuri legitime, pentru cercetare științifică. Cu toate acestea, el crede că, mai ales din cauza faptului că deja au avut loc incidente în trecut, măsurile de securitate pot să nu fi fost suficiente, iar aceste experimente ar fi trebuit oprite din motivul că sunt prea periculoase.
Până când și dacă ipoteza 1 sau 2 (dar 2 pur și simplu va muta problema în trecut, fără a o rezolva cu adevărat) nu pot fi dovedite, nimeni, concluzionează cercetătorul francez, nu are dreptul să respingă ipoteza 3 ca fiind o teorie a conspirației.
„Studierea originii SARS-CoV-2 este o abordare științifică care nu poate fi asimilată unei teorii a conspirației. Mai mult, adaugă Decroly, insist asupra faptului că, atâta timp cât nu a fost găsită gazda intermediară, această ipoteză a unei evadări accidentale nu poate fi respinsă de comunitatea științifică.”
„Problema originii naturale sau sintetice a SARS-CoV-2 nu ar trebui să depindă de o agendă politică sau de strategii de comunicare. Merită să fie examinată în lumina datelor științifice pe care le avem la dispoziție. Ipotezele noastre trebuie să ia în considerare, de asemenea, ceea ce se poate realiza în prezent în laboratoarele de virologie; și faptul că, în unele laboratoare, manipularea genomului virusurilor potențial patogene este o practică obișnuită.”
Omul de știință de la CNRS este, bineînțeles, extrem de precaut. Dar dincolo de această precauție se află faptul că, dacă a treia ipoteză este confirmată ca fiind cea mai credibilă, o „greșeală” făcută de un laborator chinez „manipulând virusuri cu potențial patogen”, ca fiind cauza a peste un milion de decese și probleme peste probleme în viețile oamenilor din întreaga lume, va plăti Partidul Comunist Chinez pentru ceea ce a făcut?
Printre surse: bitterwinter.org
