Pandemia de coronavirus s-a răspândit în aproape toate țările, conducând la zeci de milioane de infecții și sute de mii de decese. Zeci de companii lucrează la vaccinuri, sperând să reducă răspândirea bolii.
Totuși, descoperirile recente indică faptul că, începând de la mutațiile genetice pe care le suferă, la modul în care se răspândeşte, și de la simptomele pe care le au oamenii, până la deteriorarea sistemului imunitar, acest virus este mai mult decât o boală normală și reprezintă o provocare enormă pentru cercetările din domeniul vaccinurilor.
Aproape 200 de mutații genetice
Coronavirus este o boală respiratorie, dar ţesuturile afectate se extind dincolo de plămâni. "[Boala] poate ataca aproape orice organ din corp cu consecințe devastatoare", spune cardiologul Harlan Krumholz, de la Universitatea Yale, într-un articol din aprilie din revista Science, intitulat "Cum omoară coronavirusul? Clinicienii sunt pe urmele unei manifestări feroce ce se manifestă în corp, din cap până-n picioare. "
Oamenii de știință de la Laboratorul Național Los Alamos au publicat o lucrare în care scot în evidenţă o mutaţie a virusului ce l-ar face mult mai transmisibil. Numele original al lucrării este “Spike mutation pipeline reveals the emergence of a more transmissible form of SARS-CoV-2" şi a fost publicată la BioRx (www.biorxiv.org) pe 5 mai 2020, anunțând că au identificat 14 mutații ale coronavirusului. Una dintre mutații, D614G, s-a dovedit a fi mai transmisibilă decât tulpinile de coronavirus obișnuite.
Lucrarea finală a fost publicată ulterior în jurnalul de specialitate "Cell", la 3 iulie 2020, cu titlul "Tracking Changes in SARS-CoV-2 Spike: Evidence that D614G Increases Infectivity of the COVID-19 Virus." - "Urmărind schimbărilor în Spike-ul SARS-CoV-2: Dovada că D614G crește infecția virusului COVID-19." Lucrarea a constatat că mutația D614 a fost cea mai răspândită formă în cadrul pandemiei la nivel global, așa cum s-a observat la nivel național, regional și municipal.
Analizele ulterioare au indicat că această variantă a virusului crește rapid într-un mediu de laborator.
O altă lucrare, intitulată "Emergence of diversity genomic and mutations recurrent in SARS-CoV-2" - "Apariția diversității genomice și a mutațiilor recurente în SARS-CoV-2", urmează să fie publicată în publicaţia "Infection, Genetics and Evolution" în septembrie 2020 de către cercetătorii de la University College London. Analizând peste 7.600 de ansambluri de genom, autorii au identificat 198 de mutații recurente. În timp ce toate aceste mutații au o rădăcină comună la sfârșitul lui 2019, acestea au apărut în diferite zone ale genomului, inclusiv la proteine nestructurale și proteine spike.
Iar situația este în continuă schimbare. "Medicii din China observă că coronavirusul se manifestă diferit în rândul pacienților din noul grup de cazuri din regiunea de nord-est, comparativ cu focarul inițial din Wuhan, sugerând că agentul patogen se poate schimba în moduri necunoscute, complicând şi mai mult eforturile de a-l elimina", a raportat Bloomberg la 20 mai 2020, într-un articol intitulat "China’s New Outbreak Shows Signs the Virus Could Be Changing" - "Noul val de epidemie din China ne sugerează că virusul s-ar putea transforma".
În mod specific, mutațiile prin care trece virusul par să-i prelungească timpul de incubație şi durata de viaţă.
Simptome neobișnuite
Simptomele obişnuite ale coronavirusului includ tuse, febră, dureri musculare, dureri de cap și dificultăți respiratorii. Există, de asemenea, simptome neobișnuite, cum ar fi erupții cutanate, diaree, anomalii renale și cheaguri de sânge problematice, ceva rar întâlnit în cazul virusurilor respiratorii, a relatat revista Time într-un articol intitulat "Unusual Symptoms of Coronavirus: What We Know So Far" - "Simptome neobişnuite ale coronavirusului: ce ştim până acum", din 19 mai. , 2020.
"Scientific American" a publicat pe 18 mai 2020, un articol intitulat "From Headaches to ‘COVID Toes,’ Coronavirus Symptoms Are a Bizarre Mix" ce se traduce "De la dureri de cap la dureri in degetele de la picioare din cauza COVID, simptomele coronavisului sunt un mix bizar", speculând că există două modalităţi principale care conduc la probleme în aproape fiecare organ, inclusiv creier, inimă, rinichi, tractul gastro-intestinal și piele. Unul dintre mecanisme implică răspunsul sistemului imunitar, iar celălalt este coagularea sângelui.
Au fost observate complicații legate de coagulare, cum ar fi blocarea arterei pulmonare și accident vascular cerebral, la 30% dintre pacienții bolnavi în stare critică. Ceea ce încurcă oamenii de știință este că s-ar putea întâmpla acest lucru chiar și persoanelor de vârstă mijlocie și în locuri neobișnuite din corp.
"Secvențializarea genetică a arătat că unii pacienți au variante genetice asociate cu un răspuns imunitar hiperactiv la infecții virale, oferind un posibil indiciu despre motivul pentru care unele persoane dezvoltă complicații grave", potrivit medicilor de la Columbia Medical Irving Medical Center, conform raportului din Wall Street Journal publicat pe 7 mai, într-un articol intitulat "Coronavirusul atacă corpul din cap până în picioare, medici rămân perplex".
Alți oameni de știință sunt de acord cu acest lucru. "Se pare că este mai mult o boală a întregului corp, inițial părând doar o boală respiratorie", spune Mark Poznansky, directorul Centrului pentru vaccinuri și imunoterapie de la Spitalul General Massachusetts, într-un articol din mai, intitulat "The coronavirus is a moving target." - "Coronavirusul este o țintă în continuă mişcare." De exemplu, nu este clar dacă cauza problemelor din corp este virusul în sine, răspunsul sistemului imunitar la acesta sau tratamentul primit, a explicat articolul.
Efectul devastator asupra sistemului imunitar
În mod normal, o persoană infectată cu un agent patogen ar putea dezvolta anticorpi care ar putea îndepărta virusul, dacă acesta ar ataca din nou. Dar pentru coronavirus, doar aproximativ 10% până la 15% din populația infectată au dezvoltat imunitate, a spus Danny Altmann, un imunolog de la Londra la televiviunea CNBC pe 6 iulie. "Este un virus foarte înșelător în timp ce reacţia sistemului imunitar la acesta te induce în eroare și durează destul de puţin", a explicat el.
Cercetări suplimentare, pe de altă parte, au arătat că o cantitate redusă de anticorpi ar putea ajuta virusul să inte în celule, făcându-l mai nociv pentru organism. Acest fenomen a fost observat la febra galbenă, virusul Zika, HIV și acum la coronavirus.
Această situație a fost confirmată de cercetătorii în vaccinuri, a relatat revista Nature pe 5 iunie, într-un articol intitulat "Cercetătorii în vaccinuri împotriva Coronavirus se tem de anticorpii inactivi". Mai precis, "vaccinurile generează anticorpi împotriva SARS-CoV-2, iar aceşti anticorpi se pot prinde de virus fără a-l neutraliza. În cazul în care acest lucru se va întâmpla, anticorpii non-neutralizatori ar putea ajuta la intrarea virusului în celule și la înmulţirea sa necontrolată, și totul ar putea rezulta într-o înrăutățire a infecției, în loc de a proteja organismul", este scris în articol.
În plus față de acest fenomen, mai sunt şi alți factori care contribuie la efectele negative. În urma COVID-19, în cele mai multe cazuri, persoana are pneumonie, iar în 15% din cazuri, ea întâmpină dificultăţi în respiraţie, conform unui articol publicat în "Frontiers in Immunology", pe 16 iunie, intitulat "The COVID-19 Cytokine Storm; What We Know So Far." - "Furtuna de citokine COVID-19; Ce știm până acum. "
"Mortalitatea la pacienții cu COVID-19 a fost legată de prezența așa-numitei "furtuni de citokine" indusă de virus. Producția excesivă de citokine proinflamatorii duce la agravarea sindromului de insuficiență respiratorie acută (acute respiratory distress syndrome - ARDS) și la deteriorarea țesuturilor, care duce la oprirea mai multor organe şi apoi la moarte ", a explicat articolul.
O provocare pentru cercetările în domeniul vaccinurilor
Producerea unui vaccin pentru COVID-19 nu este un lucru simplu. Un motiv este că coronavirusul este un virus ARN, care are o capacitate de mutație mult mai mare în comparație cu virusurile ADN.
Un exemplu este virusul gripal. În ultimele decenii, vaccinurile antigripale au fost oferite publicului, însă boala este cauza morţii a 50.000 de persoane în fiecare an, doar în Statele Unite. "Cele mai utilizate vaccinuri antigripale protejează maxim 60% dintre persoanele care le primesc; în câțiva ani, eficacitatea scade până la 10% ", a scris un articol în revista "Science" în septembrie 2017, cu titlul "Why flu vaccines so often fail." - "De ce vaccinurile antigripale dau greş atât de des".
Între anii 1940 și 1960, pe baza nivelului de anticorpi, oamenii credeau că vaccinul avea o eficacitate de 70% -90%. Folosind metode mai precise, cum ar fi reacția în lanț a polimerazei (PCR), s-a descoperit că numărul infecțiilor la populațiile vaccinate era mult mai mare.
Câțiva factori au contribuit la eșecul vaccinurilor, a explicat Arnold Monto, un epidemiolog de la Școala de Sănătate Publică a Universității din Michigan. Una dintre acestea a fost mutația tulpinii circulante sau "mutanții de evadare"; cealaltă este o mutație a tulpinii din vaccinul în sine, în timpul producției.
O boală cu multe incertitudini
Există încă multe necunoscute despre coronavirus. Pandemia de gripă din 1918 a fost de departe cea mai ucigătoare boală infecțioasă din istoria omenirii, cu un număr de 50 de milioane sau mai mulți de morți, conform unui articol din aprilie în New England Journal of Medicine cu titlul "Escaping Pandora’s Box - Another Novel Coronavirus" - "Evadând din cutia Pandorei - Un alt nou coronavirus".
Articolul scria că boli precum pandemiile sunt strâns legate de comportamentul uman și că astfel de boli s-ar putea accelera brusc. "Dovezile arată că, oriunde a început, s-a răspândit în mod silențios în întreaga lume, provocând în mare parte cazuri ușoare, dar și mortalitate de 0,5 până la 1% sau mai mare - o rată care a fost inițial prea mică pentru a fi detectată, comparativ cu o rată mare de decese din cauza altor boli", a scris articolul. "Apoi a explodat brusc în oraşe, aproape peste tot deodată, făcând o intrare dramatică în scenă, după ce s-a răspândit mult timp fără să se declanşeze." Din păcate, COVID-19 seamănă cu pandemia de gripă din 1918 în multe feluri, inclusiv creșterea rapidă și răspândirea geografică.
Ce se va întâmpla în continuare rămâne necunoscut. Altmann de la Imperial College London a declarat că așteaptă un al doilea val și că situația rămâne "foarte, foarte înfricoșătoare". El a subliniat că este dificil de prezis dacă sau când ar putea fi identificat un vaccin eficient împotriva COVID-19. "Diavolul este în detalii, vaccinurile nu sunt atât de ușor de realizat", a adăugat el.
Partidul Comunist Chinez (PCC) a acoperit focarul SARS din 2003 și a făcut același lucru când a izbucnit COVID-19. Multe modele au indicat că zonele puternic influențate de PCC au un număr mare de cazuri. Având în vedere acest lucru, respingerea regimului totalitar al PCC și revenirea la valorile tradiționale ne va conduce către vremuri mai bune.
Articol preluat de pe: minghui.org
