În întreaga lume, cercetarea științifică și experimentele care implică probleme de etică trebuie să treacă mai întâi de controlul comisiilor de etică. În ultimii ani, Partidul Comunist Chinez (PCC) a efectuat numeroase experimente în domeniul ingineriei biomedicale și genetice care încalcă limitele eticii umane.
China a început să pună în aplicare la 1 decembrie 2016 revizuirea etică a cercetării biomedicale care implică oameni. Cu toate acestea, 122 de oameni de știință chinezi care au co-semnat o scrisoare deschisă în 2018 pentru a se opune bebelușilor modificați genetic au criticat revizuirea eticii biomedicale a Chinei ca fiind o "impostură".
În Statele Unite, pe măsură ce reglementările etice și morale privind cercetarea pe animale au devenit mai stricte, bugetele și finanțările au avut tendința de a scădea în ultimii ani, ceea ce a făcut din China locul cel mai atractiv pentru astfel de experimente. De exemplu, în 2014, guvernul SUA a impus o pauză de finanțare cercetărilor de tipul „gain of function” care implică gripa, coronavirusurile sindromului respirator acut sever (SARS) și coronavirusurile sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS). În 2019, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a anunțat că va înceta să efectueze sau să finanțeze studii pe mamifere până în 2035.
În 2011, PCC a făcut din crearea de modele de boli ale primatelor prin clonare și alte biotehnologii un obiectiv național de dezvoltare. Potrivit raportului „2020 China Biomedical Industry Development Report” publicat de Chinese Venture, "piața biofarmaceutică globală din China a crescut de la 28,7 miliarde de dolari la 49,6 miliarde de dolari între 2016 și 2019, cu o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 20%. Se preconizează că va ajunge la 130,2 miliarde de dolari în 2025".
Mai jos sunt prezentate patru experimente efectuate de oamenii de știință chinezi pe care presa de stat chineză le-a prezentat ca fiind "premiere mondiale".
Experimentul 1: Șobolan mascul care poartă o sarcină
Pe 9 iunie, cercetătorii de la Universitatea de Medicină Navală din China au publicat o lucrare de tip preprint privind "un model de șobolan de sarcină masculină" pe site-ul BioRxiv, care nu face obiectul unei recenzii de către experți.
Lucrarea descrie o metodă specifică pentru a lăsa un șobolan mascul însărcinat în detrimentul a trei șobolani femele.
În primul rând, un șobolan mascul castrat a fost suturat spate în spate cu un șobolan femelă pentru a crea un micro-mediu feminin pentru șobolanul mascul, formând o pereche parabiotică heterosexuală.
Uterul unui alt șobolan femelă a fost transplantat în șobolanul mascul.
În cele din urmă, embrionii în stadiu de blastocist dezvoltați în cea de-a treia femelă de șobolan au fost transplantați în uterul grefat al masculului parabiont și în uterul nativ al femelei parabiont.
După 21,5 zile, 27 dintre cei 280 de embrioni masculi s-au dezvoltat în mod normal și 10 pui bine dezvoltați au fost aduși pe lume prin cezariană. Cel puțin 46 de șobolani masculi și 138 de șobolani femele au fost utilizați în experiment.
Portalul web chinez Sina, a relatat povestea sub titlul "Sunt bărbații încă departe de a naște?", spunând că "oamenii de știință chinezi au realizat un miracol" și "au rupt legea universală a naturii încă de la începutul timpului".
Cu toate acestea, experimentul a fost pus sub semnul întrebării și criticat de unii experți.
Emily McIvor, consilier principal pe probleme de politică științifică pentru People for the Ethical Treatment of Animals, a descris experimentul ca fiind "josnic". Ea a spus că animalele nu ar trebui să fie tratate ca "obiecte de unică folosință".
"Animalele merită să fie respectate și lăsate în pace, nu crescute în laboratoare, supuse la experimente și tratate ca obiecte de unică folosință", a declarat ea pentru Mail Online.
"Unirea chirurgicală a doi șobolani - care au îndurat mutilări și săptămâni de suferință prelungită - este lipsită de etică și este de domeniul Frankenscience", a adăugat ea.
Ea a mai spus că este de părere că "aceste experimente șocante sunt conduse doar de curiozitate și nu fac nimic pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine sistemul reproductiv uman".
Experimentul 2: Embrioni himerici om-maimuță
Pe 15 aprilie, o echipă de cercetători de la Universitatea Kunming de Știință și Tehnologie din Yunnan, China, și de la Institutul Salk pentru Științe Biologice din Statele Unite a publicat un articol pe site-ul Cell, anunțând că a reușit să cultive primii embrioni himerici om-maimuță din lume, adică embrioni cu celule provenite atât din oameni, cât și din maimuțe.
Oamenii de știință au injectat celule stem umane în embrionii de maimuță în speranța că organele crescute la maimuțe ar putea fi transplantate la oameni. Acest lucru a dus la o controversă etică pe scară largă.
Dr. Anna Smajdor, conferențiar și cercetător în domeniul eticii biomedicale în cadrul Școlii de Medicină Norwich a Universității East Anglia, a declarat pentru BBC că studiul a prezentat "provocări etice și juridice semnificative".
"Oamenii de știință din spatele acestei cercetări afirmă că acești embrioni chimeri oferă noi oportunități, deoarece "nu putem efectua anumite tipuri de experimente la om". Dar dacă acești embrioni sunt sau nu umani este sub semnul întrebării", a declarat ea pentru BBC.
Profesorul Julian Savulescu, director al Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics și co-director al Wellcome Centre for Ethics and Humanities, de la Universitatea din Oxford, a declarat pentru BBC că cercetarea "deschide cutia Pandorei în ceea ce privește crearea de chimere umane non-umane".
Cu toate acestea, liderul chinez al proiectului, academicianul Ji Weizhi, de la Academia Chineză de Științe, a declarat că embrionii chimici de om și maimuță au creat doar un mediu în care se dezvoltă celule stem umane, că nu se produce în mod inerent chimerismul reproductiv și că "cu siguranță nu este un hibrid om-maimuță", astfel încât nu există probleme etice.
În 2019, Laboratorul State Key of Stem Cell and Reproductive Biology din Beijing a creat primul "hibrid porc-maimuță" prin adăugarea de celule de maimuță la embrioni de porc.
Cei doi hibrizi au murit după numai două săptămâni, iar cercetarea a fost criticată de oamenii de știință din întreaga lume ca fiind șocantă din punct de vedere moral și etic.
Experimentul 3: Bebeluși modificați genetic
În decembrie 2018, omul de știință chinez He Jiankui a anunțat, în cadrul unei importante conferințe academice din Hong Kong, nașterea a două fetițe gemene editate genetic care erau "imune la SIDA". El a susținut că este primul caz din lume.
El a spus că echipa sa a folosit tehnologia CRISPR pentru a "edita" gena CCR5 în embrioni, astfel încât bebelușii să aibă o capacitate naturală de a lupta împotriva SIDA în viitor.
Cazul a stârnit o condamnare pe scară largă din partea comunității științifice mondiale, experții fiind îngrijorați de faptul că modificarea genomului unui embrion ar putea provoca daune neașteptate, nu doar individului modificat, ci și generațiilor viitoare care transmit aceleași modificări.
Krishanu Saha, bioinginer la Universitatea din Wisconsin-Madison, membru al unui grup care investighează siguranța acestei tehnologii, a declarat pentru BBC: "Deci, să spunem că injectăm un editor de genom în creier pentru a ținti neuronii din hipocampus", adaugă ea, "cum ne asigurăm că acei editori de genom nu călătoresc în organele de reproducere și ajung să lovească un spermatozoid sau un ovul? Atunci, acel individ ar putea transmite modificarea mai departe copiilor săi".
Un comitet internațional de instituții științifice care investighează această problemă a publicat un raport pe 3 septembrie 2020, în care se spune că, odată ce genomul unui embrion uman este editat, acesta nu ar trebui să fie utilizat pentru reproducere până când nu există dovezi solide că modificările genomice pot duce la rezultate fiabile și nu provoacă modificări neintenționate. Nicio tehnologie de editare a genomului nu a reușit să îndeplinească acest standard.
Chiar și în China, 122 de oameni de știință au semnat o scrisoare deschisă în care avertizează asupra riscurilor unor astfel de experimente și critică "revizuirea biomedicală etică a autorităților ca fiind o impostură".
Autoritățile chineze au deschis o anchetă la scurt timp după anunțarea știrii, afirmând că au existat probleme cu documentele de revizuire etică implicate în studiu.
Cotidianul People's Daily, purtătorul de cuvânt al PCC, și-a schimbat, de asemenea, tonul după ce a lăudat cercetarea ca fiind "o descoperire istorică" și a publicat un articol intitulat "Dezvoltarea tehnologică nu poate lăsa în urmă etica".
Pe 30 decembrie 2019, un tribunal chinez a decis, în cadrul unui proces secret, că He Jiankui va petrece trei ani în închisoare și va plăti o amendă de 430.000 de dolari pentru "efectuarea ilegală a experimentelor de editare genetică a embrionilor umani". Alte două persoane implicate au fost, de asemenea, condamnate.
Experimentul 4: Experimente de tipul „gain of function” pe coronavirusuri
„Femeia liliac” Shi Zhengli, un om de știință de la Institutul de Virologie Wuhan din China, a stârnit o dezbatere etică și morală prin efectuarea unui experiment de obținere a funcției (GOF) în cursul cercetărilor sale asupra virusului PCC, care provoacă COVID-19.
În 2015, Shi, împreună cu colaboratorii săi, a publicat un articol în revista Nature Medicine privind modificarea genetică a unui coronavirus de liliac asemănător SARS (SARS-CoV) pentru a-i permite să infecteze oamenii cu o mai mare virulență.
Acest studiu GOF, în cadrul căruia virusul a fost modificat genetic pentru a-l face mai letal sau mai transmisibil, echivala cu crearea unei noi tulpini a virusului care se aștepta să provoace o epidemie la om, așa-numitul "agent patogen potențial pandemic (PPP)".
După publicarea articolului, mulți oameni de știință din întreaga lume au ridicat problema potențialelor pericole și probleme etice ale experimentului.
Deoarece riscul răspândirii pe scară largă sau chiar globală a agenților patogeni virulenți care ar putea rezulta din cercetarea GOF/PPP depășește cu mult beneficiile cercetării, o astfel de cercetare a ridicat preocupări etice pe scară largă și a fost considerată neconformă cu cerința din Codul de la Nürnberg privind principiile etice generale de "rezultate fructuoase pentru binele societății, imposibil de obținut prin alte metode" și proporționalitatea riscului cu beneficiul umanitar.
În 2014, guvernul Statelor Unite a suspendat finanțarea cercetării GOF care implică gripa, coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS) și coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS).
În august 2020, Michael J. Imperiale, profesor în cadrul Departamentului de Microbiologie și Imunologie de la Universitatea din Michigan, și Arturo Casadevall, profesor și președinte al Departamentului de Microbiologie Moleculară și Imunologie de la Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, au fost coautori ai unui articol în care se spune că "nu suntem preocupați de noțiunea de experimente de câștig de funcție la scară largă... Mai degrabă, vorbim în mod specific despre experimente care implică agenți patogeni pandemici".
Aceștia au adăugat: "Nu ar trebui să se efectueze experimente GOF pur și simplu pentru a "vedea ce s-ar întâmpla", fără a avea dovezi solide că acest lucru s-ar putea întâmpla în mod natural. Cu alte cuvinte, doar pentru că un experiment poate fi făcut nu înseamnă că ar trebui făcut".
Într-un e-mail trimis pe 15 iunie către New York Times, Shi a susținut că experimentul ei este diferit de GOF deoarece scopul ei nu a fost de a face virusul mai periculos, ci de a înțelege cum se răspândește între specii.
Dr. Sean Lin, fostul director de laborator al ramurii de boli virale a Institutului de Cercetare al Armatei Walter Reed, a declarat pentru ediția în limba chineză a The Epoch Times că experimentul în sine ar crea noi viruși care nu se găsesc în natură, făcându-i nu numai mai virulenți sau mai infecțioși, ci și ajutând virusul să sufere mutații și ducând la mutații între specii.
Printre surse: theepochtimes.com
