Conform imaginilor din satelit, autoritățile din regiunea autonomă uigură Xinjiang (XUAR) din nord-vestul Chinei au înlăturat statuia lui Mahmud Kashgary, unul dintre cei mai importanți cărturari din lume.
Folosind imagini prin satelit, serviciul Uyghur al RFA a stabilit faptul că statuia lui Kashgary a fost îndepărtată cândva după 28 noiembrie 2019.
Statuia de șapte metri a academicianului uigur, care a pus la punct „Marele dicționar turc” în secolul al XI-lea, avea un podium dedicat acestuia în afara orașului Opal, în Kashgar (în chineză, Kashi ) județul Kona Sheher (Shufu) al prefecturii, încă de la mijlocul anilor 1990.
De la începutul anilor 80' până în ultimii ani, numeroși cercetători din China au publicat despre Kashgary și munca sa, iar numeroase seminarii științifice naționale și internaționale pe tema lucrării sale au avut loc la Urumqi și Beijing.
Locul său de odihnă a fost renovat cu aprobare și finanțare din partea Guvernului Popular XUAR, la începutul anilor 1980. De atunci, locul a fost desemnat drept un sit cultural protejat în China și a fost un sit turistic cheie atât pentru turiștii interni, cât și pentru cei internaționali.
Cu toate acestea, într-un articol în limba chineză publicat în Xinjiang University Journal în 2019, intitulat „Îndoieli și reflecții asupra autorului compendiului limbilor turcești și al mormântului său”, autorul Gao Bo, profesor etnic Han afiliat Centrului pentru Studiile Minorităților din cadrul Universității Xinjiang, a pus la îndoială multe dintre afirmațiile istorice despre Kashgary.
În articol, Gao provoacă narațiuni istorice despre viața lui Kashgary, susținând că nu există dovezi credibile care să susțină concluzia că el era uigur sau că Opal era orașul său natal. Statuia pare să fi dispărut la doar câteva luni după publicarea articolului.
Un personaj istoric bine-cunoscut în istoria culturală a uigurilor, precum și a tuturor popoarelor turcice, Compendiumul din Kashgary este încă menționat și studiat de către cercetători din întreaga lume astăzi și deține un loc important în istoria culturală turcească. Locul său de odihna a servit ca un important loc cultural și sfânt pentru uigurii din toate categoriile sociale și a fost chiar vizitat de ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu în 2010.
Eliminarea simbolurilor uigure
Alimjan Inayet, profesor la Centrul de Studii Mondiale Turcești de la Universitatea Ege din Izmir, Turcia, a numit îndepărtarea statuii „o lovitură severă” pentru uiguri și pentru toate popoarele turcești.
„Înțeleg că Mahmut Kashgary este bunicul turcologiei și al folclorului. În acest sens, Mahmut Kashgary este gloria lumii turcice”, a declarat el pentru RFA într-un interviu.
"Demolarea statuii lui Mahmut Kashgary de către guvernul chinez este o declarație de război asupra lumii turcice, asupra tuturor popoarelor turcice", a adăugat el, apelând la un răspuns puternic către Beijing din partea diasporei turcești.
Inayet a menționat că guvernul chinez a „atacat în mod constant cultura uigură și a încercat să rupă legăturile dintre poporul uigur și strămoșii lor”, de la înființarea XUAR, sub conducerea PCC în 1949.
„Eliminarea istoricilor și erudiților noștri religioși, detenția a sute de intelectuali celebri în lagăre și închisori, precum și demolarea a mii de structuri istorice, sanctuare și statui ale unor personaje celebre, una după alta, sunt dovezi clare ale marii conspirații a guvernului chinez împotriva poporului uigur ”, a spus el.
RFA a vorbit, de asemenea, cu Henryk Szadziewski, director de cercetare la Uyghur Human Rights Project (UHRP), cu sediul în Washington, și un fost rezident al Kashgar, care a comparat vizarea de către Beijing a locurilor culturale uigure cu reprimarea altor grupuri etnice de către regimurile fasciste din secolul 20.
„A fost un loc important în care mergeau uigurii, nu numai pentru a afla despre istoria și cultura lor, ci și ca loc de recreere”, a spus Szadziewski, menționând că a mers în mod regulat acolo cu prietenii și studenții când preda în zonă.
„Implicația mai largă aici este că am văzut un atac al guvernului chinez asupra intelectualilor uiguri, începând cu 2017 în special - mulți dintre ei au fost internați, făcuți să dispară sau trimiși în închisoare”, a adăugat el.
„Știm că una dintre etapele genocidului este eliminarea vieții intelectuale, dar și a oamenilor înșiși, astfel încât cultura uigură... oamenii care scriu despre uiguri și transmit mai multe cunoștințe despre uiguri sunt înlăturați, iar singurul context oferit este o istorie chineză și cultura chineză. ”
Potrivit lui Szadziewski, îndepărtarea statuilor este pur și simplu „parte a acestui proces”, menționând că acestea vin după o documentare extinsă despre demolarea moscheilor, a mazarurilor și a cimitirelor din XUAR.
„Distrugerea statuilor vine ca urmare a acestor măsuri, deoarece ceea ce vedem aici este doar ștergerea elementelor tangibile ale culturii și istoriei uigure”, a spus el.
Szadziewski a spus că astfel de măsuri se îndreaptă către „eliminarea uigurilor din acea zonă și a legăturilor lor cu locul respectiv” pentru a crea un nou mediu în care coloniștii etnici Han pot profita de oportunități economice care îi marginalizează pe uiguri.
„Orice guvern care s-a angajat în procesul de genocid în trecut - sovietic sau nazist sau orice alt regim angajat în eradicarea unui popor și a culturii acestuia - a început cu asaltul și atacul asupra vieții intelectuale”, a spus el.
„Nu doar oamenii, ci și moștenirea lor culturală și istorică. În concluzie, simt că vedem aceste semne acum, în lucrurile cu care se confruntă uigurii”.
Alte statui
Combinând mai multe imagini obținute prin satelit, RFA a reușit să localizeze cel puțin alte două statui de personalități uigure care au fost înlăturate în ultimii ani, ca parte a ceea ce observatorii spun că este o campanie în curs de eradicare a culturii grupului etnic.
Una dintre statui îl înfățișa pe Ghazibay, un pionier al științei medicale uigure, care a fost scos din fața spitalului XUAR de medicină uigură din capitala regională Urumqi.
Ghazibay, care a trăit în actualul Hotan (Hetian) între 460 și 375 î.Hr., a fost autorul unui celebru tratat medical - al cărui titlu modern în limba uigură se traduce prin „Enciclopedia Ghazibay a medicamentelor pe bază de plante”. Se crede că cercetările sale au atras discipoli ai lui Platon din Grecia în bazinul Tarim.
RFA a primit confirmarea de la o asistentă medicală din spital că statuia lui Ghazibay a fost îndepărtată din locul unde era și a folosit imagini prin satelit pentru a stabili că fapta a avut loc cândva între 26 octombrie 2017 și 9 martie 2018. Momentul îndepărtării coincide cu lansarea unei campanii de încarcerare ce se află în afara legii, în urma căreia 1,8 milioane de uiguri și alte minorități musulmane sunt reținute într-o vastă rețea de lagăre de internare în XUAR, de la începutul anului 2017.
Videoclipuri noi și alte dovezi sugerează că locul unde stătea cândva statuia servește acum ca spațiu dedicat pentru ceremonii de ridicare a steagurilor, interpretarea cântecelor „roșii” - sau patriotice - și alte astfel de forme de manifestare ale partidului comunist, cu scopul implementării educației politice.
De asemenea, a fost îndepărtată o statuie a lui Hussayn Khan Akbar Tejelli, un renumit poet și învățat medic uigur, care a trăit la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, din incinta spitalului județean Kargilik (Yecheng) de medicină uigură din prefectura Kashgar. Una dintre ultimele imagini din satelit care a arătat statuia în acel loc este din 8 iulie 2017.
Născut în 1856 în satul Aybagh, orașul Zonglang din Kargilik, Tejelli și tatăl său, medicul Shah Hezret, au plecat în sfântul pelerinaj islamic hajj în Arabia Saudită, unde a primit educația primară. Ulterior, a studiat în India, Iran și Afganistan, excelând într-o serie de discipline, inclusiv lingvistică, istorie, logică, natură, astronomie, chimie, medicină și matematică.
Tejelli, la fel ca Ghazibay, a fost considerat unul dintre progenitorii medicinei uigure moderne - o tradiție care se întinde de mai bine de 2.000 de ani. Statuia sa a fost ridicată în 2016 și evenimentul a apărut în mass-media de stat la acea vreme, numindu-l „un mare cărturar și poet uigur”.
Campanie în curs de desfășurare
Anul trecut, UHRP a fost una dintre primele organizații care a publicat un raport despre un val de demolări conduse de guvernul chinez, de moschei și mazaruri în XUAR. La începutul acestui an, Institutul Australian de Politici Strategice (ASPI) a publicat un alt raport important pe această temă, estimând că 35% din moscheile din regiune au fost distruse din 2016.
Cele două rapoarte stabilesc numărul de moschei demolate, mazare și alte situri cultural-religioase importante din regiune, la 15.000 sau mai mult.
Experții internaționali și mass-media au raportat de multă vreme că guvernul chinez săvârșește un „genocid cultural” împotriva uigurilor. În ultimele luni, guvernele mai multor democrații occidentale au început anchete pentru a clarifica dacă criza în desfășurare justifică desemnarea de genocid, sau au propus rezoluții pentru a recunoaște criza ca fiind genocid.
Printre surse: rfa.org
