Povești din regulamentul elevilor: Datoria de frate

"Standardele pentru a fi un elev și un copil bun" (Di Zi Gui, 弟子規) este un manual tradițional chinezesc pentru copii care te învață despre moralitate și despre a avea o conduită adecvată. A fost scris de Li Yuxiu în timpul dinastiei Qing, în timpul domniei împăratului Kang Xi (1661 - 1722).

Este scris în Di Zi Gui:

兄道友 弟道道恭
兄弟睦 孝在中

Fratele mai mare trebuie să fie prietenos
Iar fratele mai tânăr, respectuos
Cu armonie între cel mai mare și cel mai tânăr
Se realizează pietatea filială

財物輕 怨何生
言語忍 憤自泯

Luați bogățiile cu ușurință
Și nu va fi niciun resentiment
Vorbește cu toleranță
Și furia se va risipi în mod natural

Armonia dintre frații mai mari și mai mici este esențială pentru ca oamenii să învețe valoarea de a-i pune pe ceilalți înaintea lor. Un exemplu celebru este Kong Rong, care la vârsta de patru ani a știut să împartă perele cu frații săi mai mari și mai mici (孔融讓梨).

Kong Rong împarte perele

Kong Rong (153-208 d.Hr.) a trăit la sfârșitul dinastiei Han, ocupând funcția de înalt funcționar în timpul domniei împăratului Ling. Kong a fost descendentul din generația a 20-a a lui Confucius, care a trăit cu aproximativ 700 de ani mai devreme. A fost cunoscut pentru construcția de școli și comunități, precum și pentru poeziile și eseurile sale.

Însă, încă din copilărie, Kong Rong a fost considerat remarcabil datorită generozității sale față de frații săi.

Kong Rong a fost al șaselea din cei șapte fii ai familiei sale. Odată, când avea patru ani, el și frații săi au primit un coș cu pere ca răsfăț. Fiind cel mai tânăr la acea vreme, tatăl lui Kong i-a permis să aleagă prima pară.

Cu toate acestea, în loc să o aleagă pe cea mai mare, Kong Rong a găsit și a mâncat cea mai mică dintre pere, lăsând perele mai mari pentru restul fraților săi.

Chiar și după ce s-a născut fratele său mai mic, Kong Rong a continuat să ia cea mai mică pară. El a spus:

"Frații mei mai mari ar trebui să aibă perele mai mari pentru că sunt mai în vârstă, dar și fratele meu mai mic ar trebui să aibă o pară mai mare, deoarece este responsabilitatea mea să am grijă de fratele meu mai mic." Acest lucru i-a adus mari laude din partea rudelor sale și a prietenilor.

Mai târziu în viață, Kong Rong era cunoscut ca fiind bine dispus și ospitalier, iar casa lui era mereu plină de oaspeți.

Primul ministru care i-a returnat aurul prietenului său

Conform confucianismului, o mare parte din eticheta dintre frați se aplică și în relația corectă dintre prieteni.

Li Mian (李勉, 717-788), un descendent al liniei imperiale a dinastiei Tang, a fost un general care a servit mai târziu drept cancelar al împăratului Tang Dezong. Li a fost sărac în tinerețe, dar, în ciuda acestor greutăți, nu s-a atins niciodată de bogăția care nu era a lui. Pentru acest lucru avea să fie onorat postum cu titlul de zhen jian (真簡), ceea ce înseamnă a fi "simplu și pur".

În loc să urmărească banii, Li Mian a căutat cunoașterea și înțelepciunea din cărți. S-a împrietenit chiar și cu un alt aspirant la studii, care provenea dintr-o familie bogată și era pe cale să dea examenele imperiale în capitală.

Din păcate, savantul s-a îmbolnăvit de o boală gravă. Li a avut grijă de el, tratându-l ca și cum ar fi fost propriul său frate. Înainte de a ceda în fața bolii, învățăcelul l-a implorat pe Li să accepte o sumă de aur care rămăsese după ce a plătit pentru aranjamentele funerare. Deși nu dorea să ia banii, nu a putut refuza ultima dorință a prietenului său și a acceptat.

După moartea prietenului său, Li a îngropat aurul cu el în mormânt. Ani mai târziu, când s-a întâlnit cu o rudă a regretatului savant, a informat-o despre acest lucru, iar familia a recuperat aurul.

Li Mian a servit ca oficial timp de două decenii. Deși zona pe care a guvernat-o în calitate de comisar militar era plină de negustori veniți de peste tot, nu a acceptat mită și nici nu a deturnat fonduri. Li dădea rudelor și subordonaților săi toți banii de care nu avea nevoie pentru a se întreține.

Atunci când rudele sale primeau coarne de rinocer și fildeș de la negustori care încercau să le facă favoruri familiei, Li le arunca la gunoi. Când a murit, s-a descoperit că nu avea economii, câștigându-și cu adevărat titlul de "simplu și pur".

Printre surse: visiontimes.com