China pune presiune pe brandurile de haine să-și retragă poziția despre munca forțată din Xinjiang

Regimul chinez a început să alerge după diferite branduri de îmbrăcăminte și de încălțăminte străine, pe fondul acuzațiilor legate de genocidul PCC împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane din regiunea Xinjiang. Fără să le pese de faptul că sunt condamnați din toate părțile pentru abuzurile privind drepturile omului, Beijing pune presiune pe companii să facă pasul în spate în ceea ce privește poziția adoptată față de situația din Xinjiang, prin boicotarea acestora.

Regimul a săpat după declarațiile anterioare făcute de companii, unele vechi de doi ani, prin care aleg să nu mai importe materiale din regiunea chineză din nord vest, din cauza suspiciunilor că acestea ar fi putut fi obținute prin muncă forțată. PCC speră să încurajeze o mișcare la nivel de țară și chinezii să boicoteze acele brand-uri.

Revolta celor de la Beijing a urmat imediat după ce Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și Regatul Unit au emis sancțiuni comune pentru oficialii chinezi, pentru rolul lor în persecutarea uigurilor și a altor minorități etnice din Xinjiang.

Deja câteva zeci de branduri au început sa simtă furia celor de la Beijing. Nike, H&M, Tommy Hilfiger, Converse, Puma și Calvin Klein și-au pierdut brand ambasadorii de origine chineză, care s-au confruntat cu atacuri din partea trolilor din China, și care s-au grăbit să taie legăturile cu acesta companii.

Marile site-uri de comerț electronic din China, cum ar fi Taobao, Pinduodo, și Jingdong Mall au renunțat la produsele H&M, în timp ce unii influenceri s-au grăbit să promoveze mărci interne din China. O postare care circulă pe mass-media socială chineză conține o listă cu mai bine de 30 de branduri străine, sugerând că acelea ar trebui boicotate.

"Bumbacul alb imaculat din Xinjiang nu tolerează nicio critică din partea nimănui", a declarat Gao Feng, purtător de cuvânt al Ministerului de Comerț al Chinei, la o conferință de presă din 25 martie.

Hua Chunying, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez, a respins acuzația de muncă forțată ca fiind un "zvon rău intenționat" și a spus că companiile "sunt cele care aleg ce să facă mai departe".

"Oricine jignește poporul chinez ar trebui să fie pregătit să plătească prețul", a spus ea la o conferință de presă în aceeași zi. "Chinezi nu ar permite străinilor să profite pe o parte și să jignească China pe cealaltă parte".

Administrația Trump a stabilit că "genocidul" și alte "crime împotriva umanității" au avut loc în Xinjiang, vorbind despre detenția a mai mult de 1 milion de musulmani, împreună cu sterilizarea, munca forțată și tortura. În decembrie, Statele Unite au interzis, de asemenea, toate importurile de bumbac și de roșii din regiune, pe motivul utilizării muncii forțate. Xinjiang furnizează aproximativ 20% din cererea de bumbac a lumii.

Regimul chinez, care a descris anterior Xinjiang ca fiind una din problemele sale foarte sensibile, a reacționat prin sancționarea oficialilor și a cercetătorilor europeni, deși această acțiune nu a atras din partea țărilor occidentale decât și mai multă respingere.

"N-am crezut niciodată că voi scrie vreodată acest rând: 'Să fim solidari cu Nike!', a scris într-o postare pe Twitter pe 24 martie Reinhard Bütikofer, un legiuitor german și membru al Parlamentului European care a fost pus de PCC pe lista celor sancționați.

Furtuna de boicoturi a subliniat fără doar și poate situația grea în care se află companiile din vest care vor să crească pe piața din China, unde politica și consumerismul au devenit din ce în ce mai interconectate. Naționaliștii chinezi au mai avut o problemă cu companiile străine pentru că au recunoscut Taiwan-ul care are propriul guvern ca fiind o țară autonomă și pentru că au susținut democrația în Hong Kong.

Televiziunea de stat din China, CCTV, într-un interviu din 24 martie, a susținut că H&M a făcut o "greșeală" și un "pas greșit" și "cu siguranță va plăti pentru greșelile comise".

În mijlocul presiunii, compania-mamă a Zara, Inditex, a șters o declarație prin care susținea "zero toleranță față de munca forțată". Declarația, care era disponibilă online ultima dată cu o zi înainte de 24 martie, susținea că "Inditex nu are relații comerciale cu nici o fabrică din Xinjiang" din cauza "malpraxisului social și de muncă" pe care l-a numit "foarte îngrijorător".

Retailerul japonez Muji, care încasează aproximativ 18% din veniturile sale de pe piața chineză, a declarat, de asemenea, în publicația de stat Global Times, că "nu respinge bumbacul din Xinjiang" și că "a folosit bumbac din Xinjiang" pentru produsele sale.

Nike, Adidas și H&M sunt toți membri ai unei inițiative intitulate "Better Cotton Initiative", un nonprofit care promovează producția durabilă de bumbac. În octombrie anul trecut, grupul a plecat din Xinjiang, susținând că "un risc ridicat al muncii forțate la nivelul fermelor au transformat mediul într-unul nesustenabil".

Declarația a dispărut de pe site-ul nonprofit pe 25 martie.

Întrebat despre politica Statelor Unite vis-a-vis de China, președintele Joe Biden a resubliniat angajamentul său de a continua să vorbească despre abuzurile drepturilor omului din China.

"Americanii apreciază noțiunea de libertate, americanii apreciază drepturile omului", a declarat acesta reporterilor în prima sa conferință de presă de la preluarea funcției. "Suntem fondați pe acest principiu.

"Atâta timp cât tu și țara ta continuă să încalce atât de flagrant drepturile omului, vom continua să atragem atenția lumii și de a clarifica ce se întâmplă", a spus el, amintind de primul său apel telefonic cu liderul chinez Xi Jinping de când a devenit președinte.

Printre surse: theepochtimes.com